Companiile de stat – Calitatea legislației și riscurile de captură

Cazurile României, Bulgariei, Cehiei și Italiei

Organizațiile partenere în proiectul „Prevenirea corupției și a capturii statului – cazul companiilor de stat” au lansat concluziile raportatelor naționale în cadrul unei audieri publice organizată la Bruxelles, în 28 noiembrie 2017. Evenimentul a fost găzduit de la Parlamentul European de europarlamentarul român Monica Macovei, unul din cei mai cunoscuții reformiști în domeniul justiției din Europa de Est.

Participanții au au analizat cât de bune sunt legile naționale privind companiile publice și cât de mari sunt riscurile de captură.

România are un cadru legislativ bun, stabilit prin OUG 109/2011 (actuala Lege 111/2016 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice), doar parțial aplicat și, mai nou, amendat brutal și netransparent în Parlament. Investigațiile procurorilor anticorupție, multe finalizate cu condamnări definitive, au arătat modalități de capturare a resurselor statului în special în energie, dar și în infrastructură sau servicii publice. Managementul acestor companii continuă să fie folosit în scopuri clientelare și numit pe critetii politice sau de afaceri.

„Calitatea cadrului legislativ de guvernanță corporativă este bună în România, dar implementarea este deficitară. Un expert survey realizat de Centrul Român de Politici Europene pe România indică un cadru bun de guvernanță, dar avem mecanisme extrem de slabe de control și monitorizare”, a spus Clara Volintiru, expert din partea României. 

Principalele mecanisme de mecanisme de captură în Romania identificate la nivelul companiilor de stat, sunt: control discreționar, abuz de putere, contracte la prețuri supraestimate.

„În timp ce UE a finalizat noua directivă pe achiziții publice și a definit conflictul de interese, în România a fost abrogată această infracțiune din codul penal”, a avertizat europarlamentarul român  Monica Macovei. Ea a mai spus că „13% din banii din achizițiile publice se pierd din cauza corupției.”

Bulgaria are un cadru legislativ pentru guvernanța companiilor de stat mai slab reglementat decât cel românesc, cu prevederi contradictorii și o lipsa severă de aplicare a standardelor internaționale OECD sau GRI. Controlul și instrumentele de monitorizare din Bulgaria sunt ineficiente. Eventuale investigații legate de administrarea defectuoasă sau fraudarea companiilor de stat sunt aproape imposibile din cauza unor prevederi potrivit cărora acolo unde este conducere colectivă, răspunderea individuală nu este posibilă.

„Situația companiilor de stat în Bulgaria este mai rea decât a celor din România, calitatea cadrului legislativ este slabă, se guvernează deseori prin apeluri telefonice la șeful companiilor de stat. Atunci când suntem obligați să aplicăm legislația de guvernanță corporativă, reușim cumva să o facem goală de conținut”, a spus Georgy Ganev, expert din partea RiskMonitor Bulgaria.

El a mai adăugat că, spre deosebire de semnalele dinspre București, „reforma justiției în Bulgaria are darul de a nu se întâmpla, chiar si la 10 ani după aderare”. 

În Cehia companiile de stat sunt un jucător major. Există încă 280 de companii din moștenirea sovietică, dar numai 106 mai sunt active. Doar cinci din cele 20 de recomandări OECD pentru companiile de stat sunt îndeplinite. Experții cehi reclamă lipsa de transparență și politizarea procesului de numire în managementul acestor companii, iar legea privind numirea transparentă în consiliile de administrație încă nu a fost adoptată.

„Suntem probabil singura țară din UE care încă are o berărie de stat”, a spus Jan Ondrich, expert al Candole. A adăugat că Cehia este deseori criticată de OECD pe lipsa cadrului de guvernanță corporativă în timp ce Curtea de Conturi de la Praga nu are competențe suficiente să controleze companiile de stat.

Italia are un cadru legislativ extins pentru combaterea corupției, axat în principal pe prevenire. În 2013 au fost publicate ghidurile pentru numirea și remunerația conducerii întreprinderilor de stat.  Între 2016-2017 a avut loc o reformă amplă privind guvernanța corporativă, relevantă în principal pentru întreprinderile de stat locale, dar și o raționalizare semnificativă a participării statului în companii. Proprietatea multiplă s-a dovedit a fi eficientă în echilibrarea influenței politice, în special în sectorul în care există un monopol natural.

„Italia are o problemă când vine vorba de număratul companiilor de stat. Problema este că nu știm câte companii locale de stat avem”, a spus Valeria Ferarris, expert al Amapola. „Legislația anticorupție din Italia a introdus o serie de reguli pentru companiile de stat, de la salarii până la achiziții publice, dar chiar dacă multe detalii și documente sunt online, asta nu înseamnă neapărat că firma e transparentă. Avem foarte multă birocrație acum, foarte multe documente de raportat, fără ca acestea să schimbe modul în care cum lucrează companiile de stat”, a adăugat expertul italian.

Guvernanța corporativă a companiilor de stat în UE – diferențe majore de reforme între Vest și Est

România trece companiile de stat la secret și continua politizarea managementului lor, le ia profiturile, Bulgaria nu reușește să adopte un cadru legislativ cât de cât de cât ambițios în timp ce în state din Europa de Vest, agenda reformatoare ajunge până la indicatori măsurabili de transparență.

În ultimii ani, Italia și-a reformat sectorul companiilor de stat și a impus noi criterii de performanță privind administrarea acestora (baze de date extinse, în format deschis, ale tuturor companiilor de stat și a  evaluarea personalului acestora, noi reguli pentru managementul profesionist și indicatori de performanță), dar și o politică anti corupție (responsabil anti corupție la nivelul fiecărei companii, plan anti corupție anual, politică de whistleblowing sau obligații clare și măsurabile de transparență)

Ce au făcut România și Bulgaria?

România continuă  schimbarea accelerată a managementului și consiliilor de administrație ale companiilor de stat pe criterii netransparente, eludează OUG 109/2011 – privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice prin numiri interimare și confiscă profiturilor acestora. În paralel, în Parlamentul României politicienii pregătesc să lase fără conținut legea privind guvernanța corporativă și votează excepție după excepție. Chiar astăzi, potrivit mai multor relatări, în Comisia de Industrii din Camera Deputaților se propun noi excepții.

Bulgaria continuă să practice „managementul prin telefon” de la cel mai înalt nivel, iar lipsa de sincronizare între diferite legi și reglementări fac ca partidele de la putere să interpreteze legislația după bunul plac.

Pe de altă parte, în Europa Centrală și de Vest, companii de stat din Italia ( ENI, Enel, Finmeccanica) sau Cehia (CEZ) sunt profitabile, operează în piețele internaționale, fiind puternic orientate spre piată, în timp ce profiturile și rezervele puținelor companii profitabile din România și Bulgaria sunt folosite pentru a acoperi găuri de la bugetul central  făcute pe baza unor previziuni nerealiste ori prin măsuri politice, populiste.

Ce avem de făcut? Pași următori  – „o soluție la nivel european”

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Expert Forum (EFOR) și Freedom House România (FHR) alături de organizații și cercetători din România, Bulgaria, Cehia și Italia – au discutat despre cercul vicios al performanței companiilor de stat, guvernanței corporative, corupției și capturii statului.

„Avem nevoie de  o schimbare de perspectivă la nivelul Uniunii Europene? Desigur. Avem nevoie de indicatori clari de la EUROSTAT care să armonizeze raportările financiare și non financiare ale companiilor, încurajarea de către Bruxelles a autorităților naționale să pregătească rapoarte anuale bazându-se pe aceste date comparative sau standardizarea bilanțurilor acestora” (fost ministru, Bulgaria)

Ne găsiți cu această cercetare și pe statecapture.ro și pe versiunea lui în engleză statecapture.eu.

Companiile de stat – cum aplică guvernanța corporativă și cum pot bloca clientela politică

Evaluarea guvernanței corporative a companiilor de stat – din perspectiva prevenirii corupției, a clientelismului și a capturii statului într-o zonă foarte vulnerabilă a economiei, cea a întreprinderilor publice, a fost tema pe care Centrul Român de Politici Europene, Expert Forum și Freedom House România au a pus-o ieri în dezbatere la Ministerul Justiției.

Primele concluzii ale cercetărilor pe tema prevenirii corupției și clientelismului în companiile de stat au fost testate cu reprezentanți ai companiilor de stat, ai ministerelor și experților independenți.

Primele concluzii, după rezultatele unui chestionar de experți aplicat la nivel național, arată că aplicarea principalului instrument de guvernanță corporativă, Legea 111/2016 pentru aprobarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, are dificultăți la implementare iar recentele tentative politice riscă să compromită progrese extrem de greu obținute până acum.

Astfel, potrivit experților consultați:

  • Nu există un mecanism clar de atribuire a responsabilităților și sarcinilor de monitorizare
    a performanței.
    Ministerul Finanțelor și autoritățile publice tutelare împart această responsabilitate, dar se confruntă cu limitări instituționale în aplicarea eficientă a unei monitorizări optime;
  • Companiile de stat de la nivel local sunt într-o situație critică. Execuția bugetară a acestora este de cele mai multe ori netransparentă și există o incidență mare de politizare, nepotism;
  • Instabilitatea instituțională a blocat dezvoltarea unor mecanisme proprii și asumate de monitorizare și evaluare la nivelul ministerelor/autorităților publice tutelare;
  • Rețelele de captură a resurselor publice s-au consolidat, ceea ce face ca efortul de combatere a lor să necesite o abordare strategică, structurată – lupta anticorupție nu este urmată de măsuri de prevenire și combatere concrete, eficiente, vizibile;
  • Situația financiară a multor companii de stat din România este extrem de sensibilă în momentul de față, având atât provocări din scăderea valorii și perioadei anticipate de investiții, cât și incertitudinii cu privire la viitorul lor (ex: insolvență, restructurare);
  • Politizarea și incertitudinea exercită o presiune suplimentară pe deciziile economico-financiare pe care companiile de stat trebuie să și le asume, afectând astfel și mai mult potențialul de întrebuințare al finanțărilor de la bugetul de stat;

Guvernanța corporativă nu există doar pentru că ne cer alții,  ajută la performanța companiilor de stat

“Nu numai corupția este problema în companiile de stat, o problemă majoră este lipsa de competență și de înțelegere a guvernanței corporative. Avem o legislație foarte bună, dar o înțelegere și o aplicare greșite. De ce avem nevoie de guvernanță corporativă? Nu doar să bifăm ce am discutat cu UE, cu FMI sau OECD, ci pentru a valorifica potențialul companiilor de stat și a le îmbunătăți performanța”, Sorana Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în guvernul tehnocrat.

Există sancțiuni, Ministerul Finanțelor Publice poate amenda ministerele

“Problema majoră nu este legislația, pe care o avem, ci implementarea ei. Nu trebuie să o reinventăm, s-au făcut progrese aici. Ceea eu cred că lipsește din Legea 111 sunt sancțiuni mai dure pentru cei ce nu aplică legea, avem acest instrument, dar nu îl folosim. Suntem în situația în care în multe companii avem consilii de administrație sau management interimar, au trecut termenele în care trebuia să organizeze și selecteze manageri pe patru ani, dar nu se întâmplă. Aici cred că Ministerul Finanțelor Publice trebuie să aplice amenzi dacă nu se implementează legea”, Adrian Cighi, reprezentant permanent Fondul Proprietatea.

„La începutul anului am solicitat tuturor autorităților tutelare un raport privind problemele cu care ei s-au confruntat pe guvernanță corporativă, ce propuneri de îmbunătățire au, în ideea de a incorpora și perspectiva lor în ghidul de guvernanță corporativă. Știți câte răspunsuri am primit? Cred că le pot număra pe degetele de la o mână și majoritatea răspunsurilor foarte vagi . E nevoie de mai multă implicare în această sferă”, Lucian Duca, Ministerul Finanțelor Publice.

Concluziile analizei prezentate de consorțiul amintit sunt rezultatul proiectului “Proiectul “State-Owned Companies – Preventing Corruption and State Capture” sprijinit prin programul Economic and Financial Crime, Corruption, Environmental Crime al DG Migration and Home Affairs al Comisiei Europene și co-finanțat de Open Society Foundation.

Detalii despre abordarea cu care acest proiect vine în România și la nivel regional se regăsesc în limba română pe www.statecapture.ro și în limba engleză pe www.statecapture.eu

Noul Guvern anunță schimbarea legislației privind guvernanța corporativă și implicarea ministerelor în companiile statului

Guvernul pregateste implicarea masiva in companiile de stat. Ministerul Economiei vrea sa schimbe legislatia guvernantei corporative: mai putine informatii catre actionari, ministerele se vor implica mai mult in selectia administratorilor, indicatorii de performanta vor fi schimbati, remuneratiile vor creste.

Mai multe detalii pe Hotnews

Guvernul Romaniei cere extinderea managementului profesionist la mai multe companii de stat

Guvernul forţează autorităţile publice locale şi centrale să aducă echipe profesioniste de manageri la încă 145 de societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, după ce a constatat că doar 35 din 180 de entităţi asupra cărora se aplică OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă se supun în acest moment regulilor.

Mai multe detalii pe Adevărul

Fondul Monetar Internațional recomandă legislație solidă pentru managementul companiilor de stat

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă autorităţilor din România adoptarea cât mai rapidă a legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat şi stabilirea unei liste cu potenţiale listări la bursă sau privatizări, a declarat, şeful misiunii FMI în România Reza Baqir, la finalul misiunii în România.

Mai multe detalii pe Capital.ro